Google+ Leacuri pentru plictiseala: Wolfsberg Museum

sâmbătă, 10 ianuarie 2015

Wolfsberg Museum

Heimatstub’n zu Wolfsberg

Cei care se plimba prin Garana aflati la festivalui de jazz sau pur si simplu ca turisti in zona, una extrem de frumoasa, pot avea o surpriza placuta.  Pe strazile satului una din case ii intampina cu mottoul „Aşa am trăit înainte, aşa trăim acum”, este Muzeul Heimatstuben. Aici gasiti o colectie de haine si obiecte vechi din gospodaria localnicilor. Este alcatuit din casa, grajd, sopru si curte in care se afla o fantana sapata manual.

Istoria localitatii cunoscuta odinioară sub denumirea de Wolfsberg, incepe in anul 1828, cand 131 de colonisti germani pemi provenind din Padurea Bavareza și din Boemia de Sud s-au stabilit pe aceste meleaguri.
De acest loc ma leaga multe amintiri. In copilarie imi petreceam o mare parte din vacante in acest sat montan, nu departe de orasul meu natal. Imi amintesc si faptul ca acasa in Resita tot in perioada copilariei mele veneau saptamanal pemoaice cu branza dulce si smantana, iar cartofii pentru iarna tot din aceste locuri ii procuram.
O descriere amanuntita a portului traditional al pemilor din zona Banatului Montan am gasit-o pe blogul lui Mircea Rusnac, avand ca referinta lucrarea autorului Valeriu F. Fabian:
“Portul tradiţional al bărbaţilor era relativ simplu şi sobru, fiind format dintr-un costum din stofă verde închis, o cămaşă albă, o pălărie de culoarea costumului şi pantofi negri. (p. 87-88) În schimb, portul femeilor era de o mare bogăţie coloristică. Femeile mature aveau o cămaşă albă cu dantele la mâneci, ilic scurt şi strâns, din caşmir negru cu floricele colorate, subfustă albă, creaţă şi cu danteluţă în partea de jos, fustă albastră cu pătrăţele sau roşie cu buline albe, bluză din acelaşi material cu fusta, şorţ roşu, verde, albastru sau gri cu dantelă în partea de jos, ciorapi tricotaţi în casă cu dungi de diferite culori şi pantofi negri. (p. 88) Fetele aveau aceleaşi haine, cu unele deosebiri. Fusta lor era roz, roşie sau bleu deschis, şorţul era alb sau roz, baticul avea culoarea şorţului, dar era înflorat. Cămaşa lor era albă, cu dantelă la mâneci şi la gât, aveau 2-3 subfuste albe cu dantelă şi foarte apretate, fustă albă, roşie cu buline albe, roz sau albastru deschis, şorţ alb cu danteluţă, ilic din caşmir negru cu flori roşii, roz, galbene şi frunzuliţe verzi, paspoalul ilicului era roşu, roz sau albastru. (p. 88) La gât purtau un batic alb cu ghirlande de flori roz, albastre sau verzi, două guleraşe din dantelă în formă de volan, 2-3 şiraguri de mărgele albe, legate la spate cu o panglică roşie, roz, albastră sau verde în formă de fontiţe, încălţau ciorapi albi şi pantofi negri. (p. 88-91) La dans, fetele mergeau pieptănate cu codiţe adunate în formă de cuib, în jurul capului îşi legau o panglică neagră de catifea cu fontă în faţă, iar în spate aveau un pieptene în păr.”
Cateva imagini din muzeu:








Am facut cateva fotografii si cu frumoasele case traditionale din Garana, pe care vi le voi arata intr-o postare viitorare.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu